Parerea mea:
Și uite așa am ajuns și la ultimul volum din seria Hater a lui David Moody.
Them or Us adică pe românește Ei sau noi, un fel de care pe care. Dacă
în volumul doi Dog Blood măcelul
atinge proporții apocaliptice și l-am putea cataloga - păstrând proporțiile -
ca horror, în partea a treia ne întoarcem într-un thriller distopic. Orașele
sunt de nelocuit, peste tot stăpânește o iarnă nucleară, iar schimbații și cei
câțiva neschimbați se străduie să supraviețuiască. Ca să vă dau un exemplu, și
iar nu știu dacă ați văzut, atmosfera este ceva în genul filmelor din seria Mad Max cu Mel Gibson, dar nu în deșert, ci în decorul Marii Britanii.
Schimbații s-au organizat în bande și au ocupat orașe în ruină de unde mai fac
razii în căutare de mâncare sau în căutarea celor câțiva neschimbați
supraviețuitori. Ca în orice gașcă, bineînțeles cel mai puternic conduce, iar
acești indivizi încep să aibă vise de mari conducători. De aici nu mai e decât
un pas până la lupta între ei. Dacă inamicul comun a dispărut, nicio problemă,
se găsește întotdeauna cineva care s-o ia pe coajă.
Atmosfera este sumbră, iar destinul speciei umane este
pecetluit. Dar așa cum stă bine unei povești, speranța nu trebuie să-i
lipsească. Numai că avem o problemă... stocul de băieți frumoși și cu mușchi
s-a epuizat așa că va trebui să ne mulțumim cu o epavă umană. Danny McCoyne
este distrus atât fizic cât și psihic. Fizic după ce a supraviețuit unei
explozii nucleare, iar psihic după evenimentele în care a fost implicată fiica
lui. Datorită abilității sale de a-și putea controla instinctele în preajma
neschimbaților este protejat de către unul dintre șefii furioșilor. Prins între
sentimentele de regret ce îl macină permanent și lăcomia și excesele
conducătorului neschimbaților de abia reușește să supraviețuiască precum un
câine vagabond. Dar întâlnirea cu un alt furios ce poate să se controleze și
care îi destăinuie că are grijă de un grup de oameni neschimbați
supraviețuitori, face ca până și mizeria de viață pe care o avea să fie dată
peste cap. Nebunia știrii avea să-l zdruncine și mai tare când tipul îi propune
să-l ajute să-i salveze pe acești oameni. Pe fondul începerii unui război între
armatele de furioși pentru putere și resurse, Danny mai râcâie o dată pe fundul
sufletului său damnat și reușește să mai găsească ultima urmă de umanitate,
demnitate și spirit de sacrificiu. Da sacrificiu, pentru că își va pune în joc
și nenorocita de rămășiță de viață pentru a-i salva pe cei ce până mai devreme
nu îi suporta lângă el. Adică așa cum se spune, orice suflet oricât de păcătos
ar fi mai are o șansă de izbăvire. Se pare că Danny a găsit-o pe a lui.
Finalul este dramatic, dar leitmotivul cărților lui Moody apare iar: Speranța. Speranța că acea mână de oameni înfometați și speriați vor reuși să reaprindă flacăra umanității într-o lume devastată.
Finalul este dramatic, dar leitmotivul cărților lui Moody apare iar: Speranța. Speranța că acea mână de oameni înfometați și speriați vor reuși să reaprindă flacăra umanității într-o lume devastată.
Cam asta ar fi... dacă reușiți să puneți mâna pe cărți
citiți-le pentru că merită!
George a.k.a. ZombieMaster