Recenzie Minder (Ganzfield #1) de Kate Kaynak

Parerea mea:

Hmm, Minder... ce pot spune este că sunt dezamăgită nu neapărat de carte, ci mai ales de cei care, sunt convinsă, că nu le-a plăcut chiar atât de mult, dar au ridicat-o în slăvi.

Ce mi-a plăcut:

- ideea (mai puțin folosită) a unei iubiri posibile şi chiar împărtăşită;

- are nişte personaje principale şi secundare chiar de admirat şi cu care te conectezi imediat;

- personajele au calități umane şi/sau supranaturale deosebite care oferă multe posibilități extraordinare;

- un anumit personaj masculin, despre care vei crede că va deveni principal, dar te vei înşela;

- te induce în eroare cu privire la un alt personaj masculin, de la care aştepți „mai multă implicare”;

- personajele negative sunt puternice şi înfățişează foarte bine partea „neagră” a supranaturalilor;

- modul în care şi faptul că autoarea arată cititorului ceea ce este în mintea oricărui om (lecție de viață);

- linia subțire dintre bine şi rău – mă refer la situațiile în care se pare că scopul bun scuză mijloacele;

- unele relații de „familie” şi altele de prietenie;

- gândurile şi evoluția acceptării de către personajul principal feminin a abilității descoperite;

- scenele de acțiune sunt susținute, rapide, şi având în vedere împrejurările speciale – verosimile.

Nu mi-a plăcut:

- cred că ar fi fost mai bine ca trăirile, extraordinare de altfel, ale personajelor principale să nu ocupe (mai mult de) două treimi din carte; la un moment devine plictisitor şi chiar enervant ca o pisălogeală;

- prea puțin suspans, prea multă previzibilitate;

- calitățile umane şi/sau supranaturale nu sunt suficient exploatate în unele situații;

- nu au fost folosite exemplele negative pentru a motiva oarecum acțiunile „duşmanilor”; explicațiile date se potrivesc unei singure categorii de „duşmani”, deşi inițial păreau a fi mai multe facțiuni ostile;

- îți introduce un personaj masculin, cu privire la care vei crede că va deveni principal, dar te vei înşela;

- nu foloseşte îndeajuns personajele introduse;

- elemente aflate la conducere (pozitive sau negative), foarte inteligente şi potente sunt groaznic de naive... uneori;

- acțiunea cărții e una leeeeentă, groaznic de lentă, iar când se întâmplă în sfârşit ceva s-a şi terminat.

Pe scurt, Minder este o introducere cam prea lungă. Valoarea acestei serii cred că va depinde de volumele următoare, dar recunosc că finalul lui Minder (ultima treime) promite şi oferă posibilitatea unor lucruri interesante!

 Volumele din seria Ganzfield: (1) Minder, (2) Adversary,  (3) Legacy, (4) Accused, (5) Operative, (6) Soulmate, (7) Solitary (2013)