„Ochii i-au sclipit în lumina argintie a lunii. Eu. El. M-am ars.”
Aparențele
înşeală. Aparențele contează. Contează pentru că oamenii nu sunt obişnuiți sau
nu vor să vadă dincolo de ele. Contează pentru că nu vor să cunoască cu
adevărat persoana de lângă ei, contează pentru că servesc intereselor ascunse
pe care le au.
Aparențele
au trimis-o pe Shelby în tabăra de reeducare, aparențele au servit mamei sale
vitrege pentru a obține ceea ce a vrut.
Shelby
nu este o prințesă ce are nevoie să fie apărată sau salvată. Ea este acea
adolescentă suficient de deşteaptă şi cuminte care are de suferit din cauza
aparențelor de care uneori nu i-a păsat. Dar... uneori totul se întâmplă cu un
rost. Pedeapsa primită, reeducarea impusă va avea cu un cu totul alt rezultat.
Austin
este rebelul atrăgător, băiatul misterios care fură atenția şi inima oricărei
fete şi trezeşte gelozia celorlalți băieți. Pe el și pe Shelby îi apropie
pierderea mamelor, relațiile defectuoase cu tații şi hormonii adolescenței, iar
liantul perfect există în pornirea lui Shelby de a ajuta pe toată lumea mai
puțin pe ea însăși. Aparențele ar spune că avem de a face cu un uşor flirt de
vară. Aparențele înşeală.
Aventura
începe chiar înainte de a ajunge în Tabăra Semilunii. Urmările sunt: o apropiere
de Austin, nişte aparențe amăgitoare şi o posibilă catalogare drept
recalcitrantă ceea ce ar aduce foarte aproape mutarea într-o altă tabără mult
mai rea. Intențiile bune pot avea rezultate neaşteptate, uimitoare sau chiar
dezastruoase. În final dorința mamei vitrege se împlineşte, dar costul nu mai
pare aşa de mare. Există persoane pentru care merită să faci sacrificii.
Stilul
autoarei îți permite să-ți închipui totul, de la fiecare piatră şi creangă din
pădurea înfricoşătoare sau atrăgătoare până la tremurul fricii sau fiorii dragostei
care ți se strecoară pe şira spinării. Citeşti cartea şi vei vedea totul, ca
într-un film.
Nu
plânge sub clar de lună este o carte pentru adolescenții aparent cuminți,
pentru cei aparent nepreocupați de sine... Are mister, secrete întunecate,
aventură, pericole de moarte, salvări spectaculoase şi multă iubire. Deşi
fantastică, foloseşte şi naşte sentimente, trăiri perfect naturale, umane. Ce
şi-ar mai putea dori tinerii? Aparent nimic.
Este diferită
de alte cărți despre vârcolaci şi vampiri (sau alte creaturi fantastice). Nu
plânge sub clar de lună aduce o lectură plăcută şi un mod agreabil de a-i
învăța pe tineri să gândească înainte de a face ceva. Ne demonstrează că
societatea se conduce după aparențe. Aparențele arată că este o carte pentru
toți adolescenții. Aparențele, de data asta, nu înşeală.
10 comments:
Asta a fost prima carte fantasy pe care am citit-o.E pe locul doi in lista mea de preferinte.
frumoasa cartea....
Da am citit.o,si mi-a placut foarte mult cartea,am ramas impresionata de povestea de dragoste si abiastept sa ma apuc si de volumul 2:D
Foarte frumoasa cartea, am citit-o repede, era foarte usor sa urmaresti actiune,iar personajele erau minunate.Aparentele inseala ,mai mereu, insa mai exista si exceptii.
Am citit si eu acest volum; l-am cumparat cu revista si mi-a placut tare mult. E o lectura usoara si a fost printre primele lecturi fantasy pe care le-am degustat.
asta a fost cartea ce mi-a deschis usile fantasy. Mi-a placut intr-o anumita masura,dar nu pot zice ca e preferata mea. Astept cu nerabdare volumul 2 pentru ca primul s-a inchieiat brusc
asta a fost cea mai frumoasa recenzie pe care am citit-o la Nu plange sub clar de luna.
am citit cartea imediat cum am cumparat-o si a fost cea mai usoara lectura pe care am avut-o.
@ Bia Bianca, vol 2 a aparut deja, se numeste uneori sub clar de luna. :)
@Cristinab - Multumesc! :">
Am citit cartea si mi-a placut foarte mult , si volumul 2 este bun
Post a Comment