Poate tema despre care o să vorbesc în rândurile de mai jos ar fi fost mai potrivită unui forum și nu unui blog, dar reacțiile pe care le-am observat la unii dintre voi cu ocazia maratonului nostru de Paște m-a făcut să deschid acest subiect.
Este vorba despre acel concurs de creație între bloggeri ce a iscat o întreagă tevatură printre voi. Nu se cade să spun eu dacă a fost totul în regulă sau nu, nu este treaba mea și nu noi l-am organizat, deci plec de la prezumția de nevinovăție. Am văzut că unii dintre voi au scris adevărate eseuri pe tema dată, iar alegerile juriului au născut frustrări, nervi, supărări, chiar „sechele” (sper din tot sufletul ca persoana în cauză să fi folosit termenul într-un mod nefericit). Toți puteați să spuneți că al vostru a fost cel mai bun, dar a fost un concurs de creație şi asta au hotărât organizatorii, iar voi trebuie să o luați așa cum e. Și cine zice că viața e cinstită și miloasă? Nu e! Cu cât realizați mai repede acest lucru, cu atât o să treceți mai ușor peste unele întâmplări din viața de zi cu zi ce le considerați sau chiar sunt mai neplăcute. Pentru că nu o să fiți iertați, niciunul dintre noi nu a fost și nici nu va fi. Luați-o ca pe o treaptă în examenul vostru de maturitate.
De aceea nu suport eu clasamentele în artă. Arta nu poate fi clasificată decât în - îmi place sau nu – nu pot exista topuri, iar dacă apar topuri atunci ne găsim în comercial și asta nu mai este artă, ci negoț. Dacă și în concursurile sportive, să zicem fotbal unde se joacă pe goluri și tot mai țipă unii ba că a fost offside sau arbitrul n-a acordat un penalty, în lumea artistică totul este mult mai dur. Ați văzut vreun festival de film unde să nu se apuce cineva să spună că cel care a câștigat nu merita, ci altul? Lumea artistică poate părea frumoasă privită de afară, dar în spatele ușilor închise este grețoasă și mizerabilă, iar asta vă spune cineva care provine din acea lume și care a pățit-o şi el la vremea sa. Așa că luați-o ca pe o experiență plăcută sau neplăcută, depinde de voi și mergeți mai departe pentru că ce pot eu să vă garantez e că nu va fi nici prima și nici ultima dată când veţi trece prin aşa ceva.
Tocmai din acest motiv am hotărât pe blogul nostru să nu mai organizăm decât raffle-uri și trageri la sorți pentru că ni se pare a fi mai cinstit față de voi. Am avut și noi un experiment cu creația și a fost foarte dificil să alegem. Fără să vrei ești subiectiv pentru că totul se reduce, după cum am menționat mai sus, la îmi place sau nu.
„De ce citesc?” Parcă asta era întrebarea, nu? Unii dintre voi au avut niște idei interesante despre acest subiect, alții... au tras niște compuneri de școală de nu știai ce să faci: să râzi sau să plângi? Acum că a trecut tărășenia, vreți să auziți părerea mea? Nu o să scriu o pagină și nici un roman. Doar câteva cuvinte:
Citesc pentru că (1) îmi face plăcere și (2) din necesitate.
Ce ziceți? Sună prea laconic? Am văzut că trebuiau zece motive. Cele două care vi le-am spus cuprind totul. Când începeți o carte vă gândiți la zece lucruri înainte de a o începe? Din ce văd eu pe blog nu prea cred. Iar cu necesitatea ce faceți? Începeți să pomeniți de educaţie, examene, manuale, etichete alimentare, panouri ce semnalizează vreo groapă și altele? Gândiți-vă la o carte ca la o fată sau la un băiat. E nevoie de zece motive să vă îndrăgostiți de cineva? O să rămâneți singuri dacă aveți mentalitatea asta!
Așa că nu vă mai supărați pe organizatori, acestea au fost condițiile, voi le-ați acceptat și ați pornit la drum. Rezultatul este cel care este și luați-l ca atare. Mergeți mai departe, nu ați pierdut nimic, din contră ați câștigat experiență.
Mi-ar face plăcere dacă ați lăsa un mic comentariu. Puteți să mă criticați, să spuneţi că nu am dreptate, să vă ziceţi părerea... puteți scrie orice, căci ce am vrut eu să vă spun, v-am spus!
Lectură plăcută în continuare!
Este vorba despre acel concurs de creație între bloggeri ce a iscat o întreagă tevatură printre voi. Nu se cade să spun eu dacă a fost totul în regulă sau nu, nu este treaba mea și nu noi l-am organizat, deci plec de la prezumția de nevinovăție. Am văzut că unii dintre voi au scris adevărate eseuri pe tema dată, iar alegerile juriului au născut frustrări, nervi, supărări, chiar „sechele” (sper din tot sufletul ca persoana în cauză să fi folosit termenul într-un mod nefericit). Toți puteați să spuneți că al vostru a fost cel mai bun, dar a fost un concurs de creație şi asta au hotărât organizatorii, iar voi trebuie să o luați așa cum e. Și cine zice că viața e cinstită și miloasă? Nu e! Cu cât realizați mai repede acest lucru, cu atât o să treceți mai ușor peste unele întâmplări din viața de zi cu zi ce le considerați sau chiar sunt mai neplăcute. Pentru că nu o să fiți iertați, niciunul dintre noi nu a fost și nici nu va fi. Luați-o ca pe o treaptă în examenul vostru de maturitate.
De aceea nu suport eu clasamentele în artă. Arta nu poate fi clasificată decât în - îmi place sau nu – nu pot exista topuri, iar dacă apar topuri atunci ne găsim în comercial și asta nu mai este artă, ci negoț. Dacă și în concursurile sportive, să zicem fotbal unde se joacă pe goluri și tot mai țipă unii ba că a fost offside sau arbitrul n-a acordat un penalty, în lumea artistică totul este mult mai dur. Ați văzut vreun festival de film unde să nu se apuce cineva să spună că cel care a câștigat nu merita, ci altul? Lumea artistică poate părea frumoasă privită de afară, dar în spatele ușilor închise este grețoasă și mizerabilă, iar asta vă spune cineva care provine din acea lume și care a pățit-o şi el la vremea sa. Așa că luați-o ca pe o experiență plăcută sau neplăcută, depinde de voi și mergeți mai departe pentru că ce pot eu să vă garantez e că nu va fi nici prima și nici ultima dată când veţi trece prin aşa ceva.
Tocmai din acest motiv am hotărât pe blogul nostru să nu mai organizăm decât raffle-uri și trageri la sorți pentru că ni se pare a fi mai cinstit față de voi. Am avut și noi un experiment cu creația și a fost foarte dificil să alegem. Fără să vrei ești subiectiv pentru că totul se reduce, după cum am menționat mai sus, la îmi place sau nu.
„De ce citesc?” Parcă asta era întrebarea, nu? Unii dintre voi au avut niște idei interesante despre acest subiect, alții... au tras niște compuneri de școală de nu știai ce să faci: să râzi sau să plângi? Acum că a trecut tărășenia, vreți să auziți părerea mea? Nu o să scriu o pagină și nici un roman. Doar câteva cuvinte:
Citesc pentru că (1) îmi face plăcere și (2) din necesitate.
Ce ziceți? Sună prea laconic? Am văzut că trebuiau zece motive. Cele două care vi le-am spus cuprind totul. Când începeți o carte vă gândiți la zece lucruri înainte de a o începe? Din ce văd eu pe blog nu prea cred. Iar cu necesitatea ce faceți? Începeți să pomeniți de educaţie, examene, manuale, etichete alimentare, panouri ce semnalizează vreo groapă și altele? Gândiți-vă la o carte ca la o fată sau la un băiat. E nevoie de zece motive să vă îndrăgostiți de cineva? O să rămâneți singuri dacă aveți mentalitatea asta!
Așa că nu vă mai supărați pe organizatori, acestea au fost condițiile, voi le-ați acceptat și ați pornit la drum. Rezultatul este cel care este și luați-l ca atare. Mergeți mai departe, nu ați pierdut nimic, din contră ați câștigat experiență.
Mi-ar face plăcere dacă ați lăsa un mic comentariu. Puteți să mă criticați, să spuneţi că nu am dreptate, să vă ziceţi părerea... puteți scrie orice, căci ce am vrut eu să vă spun, v-am spus!
Lectură plăcută în continuare!
26 comments:
Imi place ideea cu urmatoarele concursuri . Felicitari pentru ca ai spus lurcurilor pe nume
Bine zis!!Pana la urma e doar un simplu concurs si nu trebuie sa se supere nimeni daca nu a castigat.Asta e.Trebuie sa mergi mai departe ca sigur data viitoare poate vei fi cel norocos:D
bine zis!
ai dreptate mona
Sunt eu, GZM, nu CCAM, dar mersi ca ai comentat.
Ce am scris, am scris pentru voi din prietenie. Luati-o ca pe o invatatura nu un repros.
ma scuzi =))
n am fost atenta :D
am o problema....tot confund :))
Sincer, nu stiu ce te-a motivat sa scri aceasta postare. Nici nu stiam ca s-au postat castigatorii (trebuie sa arunc si eu un ochi). Dupa cum bine sti, tot timpul vor fi nemultumiti, ca deh... asa e omul si tot timpul se vor auzi replici de genul "Ah, ca nici macar nu a meritat sa castige". Dar ce-i poti face? Asta e...ma bucur ca o sa pastrati concursurile numai cu raffle si tragere la sorti pentru a evita eventualele neplaceri. ;)
Ai mare dreptate George, sunt de acord cu tot ceea ce ai spus.
Daca ne-ai fi vizitat zilele trecute (poate ca da) si ai fi observat"nelinistile" unora ti-ai fi dat seama ce m-a motivat.
S-a scris in shout box, dar shout box-ul nu-l lasam decat la ocazii speciale.
Nice! Nici eu nu m-am inscris. Planuiam la inceput, dar nu am avut timp, iar apoi, totul a devenit atat de incins incat am zis ca nu merita. Oricum, a fost interesant sa privesti din afara luptele - mai pe fata sau dimpotriva - si mai apoi, reactiile atat de inversunate...
Nu toți care au participat au vrut să câștige, cel puțin eu nu :)) . Știu că probabil voi fi luată drept o persoană ce își caută scuze dar vreau să spun că în toată tevatura asta s-a găsit și-un strop de magie, a fost și ceva bun, ei bine, doar la începutul concursului.
Nu prea m-am uitat la comentariile iscate de acest concurs dar știu, în mare, despre ce e vorba. Cred că și o persoană ce nu se învârte în această sferă ar intui faptul că toate discuțiile au pornit din multe motive, putem să începem cu gelozia și să terminăm un munca depusă pentru ceva și în final nerăsplătită. Au fost compuneri în care s-au vărsat atât de multă dragoste și totuși nu au câștigat, de ce ? Răspunsul e în articolul de față .
Pariu că toți sunt de acord cu cele spuse în articol, e normal, și eu sunt . :))
S-a spus adevărul ! De ce să scriem comentarii uriașe ce aprofundează un conflict și nu ÎL DIMINUEAZĂ ?
@Cioburi de vise, sa stii ca as fi putut scrie despre conditiile concursului sau alte chestii ce nu mi-au placut, dar nu acesta a fost scopul. Am vrut sa va fac sa lasati tristetea la o parte pentru ca nu merita si sa intelegeti ca asa cum zic americanii: SHIT HAPPENS!
Cat despre tine, te-as sfatui sa nu mai abordezi nimic cu atitudinea asta de a participa fara sa vrei sa castigi. Nimanui nu o sa-i pese si nici tu nu o sa ai nicio satisfactie.:)
@Cioburi de vise, fii romantica in dragoste, nu in competitii!:)
Adevărul e că am și uitat de acel concurs!
Însă acum mi-ai adus aminte. Am ratat discuția din shoutbox, dar nici n-aș fi vrut să o văd. Mi s-a luat de convingerile unora, anumite persoane sunt prea... anoste și mediocre. Felul unora de a aborda o problemă, în cazul de față concursul respectiv, este mult prea greu de digerat. M-am „luptat” destul cu asta și m-am convins că e absolut inutil.
Acum cred că înțeleg și felul în care organizatorii au „respectat” regulile. Păcat că nu s-au gândit dinainte la acest aspect, astfel ar fi putut evita niște situații jenante.
Cât despre câștigători, să fiu sinceră, nici măcar nu le-am citit postările și nici nu intenționez să o fac. Am auzit/primit destule impresii. Dacă au câștigat, înseamnă că e meritul lor.
Scuză-mi „monstruozitatea” de comentariu, însă simțeam nevoia să-mi „dau și eu cu părerea”.
E foarte sigur ca toata lumea care a participat la concurs si-a dorit sa castige (chiar si in subconstient). De fapt, e logic, altfel nu vad scopul inscrierii. :D Dar de aici si pana la a face o criza si a avea sechele ca nu ai castigat, e cam mult. La urma urmei, cum spuneai si tu, eseurile sunt texte care plac sau nu plac: e chiar atat de simplu. ca in cazul tablourilor sau al pieselor muzicale. :D
Si eu am participat si mi-a facut mare placere sa scriu despre cele 10 motive pentru care citesc si poate ca n-as fi scris niciodata despre ele daca nu as fi fost provocata de aceasta competitie. Chiar daca nu am castigat nimic la concurs, ramane experienta, care, cum spuneam, mi-a facut placere, si mai ramane textul scris pe blog si care ma reprezinta. :D
GZM, ai dreptate in tot ce ai spus (si bine ai facut ca nu ai abordat subiectul regulament, pentru ca "ar fi curs multa cerneala" la capitolul acesta :D). Da, shit happens, chiar foarte des in lumea asta, dar sa nu uitam ca, asa cum zice românul, in tot raul e si-un bine. :D
Da Geo si Sandybook, voi puteti fi mai acide si mai taioase in comentarii. Eu nu am vrut sa pun paie pe foc, ci doar sa va atrag un pic atentia. Am citit si eu in diagonala "creatiile" castigatoare, dar las concluziile la latitudinea fiecaruia. Totusi, lasati asa cum a iesit si nu va mai suparati. Continuati sa scrieti din placere pentru ca... cine stie? :))
Un concurs e un concurs. Intodeauna sunt invingatori/castigatori si invinsi.Initial m-am gandit sa particip si eu dar m-am luat cu altele si am uitat.Am citit cateva eseuri/ compuneri pe la inceputul concursului dar mi s-a parut totul mult prea serios.Citesc carti pentru ca imi place..Pentru cateva ore cat evadez intr-o carte pot fi cine vreau eu / unde vreau / cum vreau.
Am citit din intamplare cateva reactii dupa anuntarea castigatorilor( unele aici pe blog) si ce sa zic?!Ma distreaza!E prea multa inversunare...
Hai să zicem că "sechele" e un cuvânt un pic prea puternic poate, dar da, îmi plac oamenii de cuvânt. Ghinionul meu că am asemenea fixație într-o lume unde puțini au un asemenea principiu.
Greșeala mea că m-am înscris la un concurs de creație, când de obicei le evit, tocmai pentru că știu că gusturile diferă și opiniile juriului ar putea să nu coincidă cu ale concurenților.
În febra aceea au mai sărit unii care au luat foc pe cei care ajung pe unele bloguri doar cât să se înscrie la concursuri. Sincer, la câte bloguri sunt, cine naiba are timp să le citească și comenteze pe toate care-i plac? Eu una am găsit câteva bloguri care îmi plac și le urmăresc când pot, dar n-am timp să le citesc zilnic și să mai și comentez. Nici nu mai știu când am aruncat un ochi pe blogul lui roxtao, deși îmi place.
Ce cititor nu se înscrie la concursuri ce au premii cărți? Până la urmă, poate dacă am avea banii lui Ggi Becali să cumpărăm ce cărți vrem, oricând vrem, n-am mai participa la concursuri.
@raftulmisterelor, lumea nu a devenit mai rea, asa a fost dintotdeauna. Ideea e sa poti sa te descurci si sa-ti pastrezi si demnitatea in acelasi timp. Nu-i asa ca e greu? E, dar vei avea satisfactia ca nu ai devenit si tu un ticalos. Despre concursuri cu premii de acest fel... dau vina pe tineretea si naivitatea voastra, daca nu v-ati fi entuziasmat prea mult poate nu ati fi suferit atat. Totdeauna e bine sa stai o clipa si sa judeci. Multi s-au suparat, cred, pe mine, insa am vrut sa va imbarbatez, sa va clarific un pic situatia. Daca v-as fi spus ce credeam eu la inceput despre concursul cu pricina, ati fi zis ca vorbesc prostii.
@sgina, sa stii ca n-am ras de chestia cu "sechele". E totusi prea mult pentru un concurs.
Citeste asta:
“Do not take life too seriously. You will never get out of it alive.”
― Elbert Hubbard
Ce zici?
Si eu am participat la concursuri de creatie,ce-i drept nu si la cel despre care ati adus voi vorba.Si normal,cand nu castigi te simti prost,si ti se pare ca a ta a fost mai buna,sau ca tu meritai mai mult.Cu totii avem o reactie de moment,cu totii ne intristam,deoarece chiar ne doream premiul sau publicitatea facuta prin castigarea acelui concurs.
De aceea o perioada nu am mai concurat la asemenea concursuri.Pentru ca nici nu aveam incredere in mine,si simteam ca le fac degeaba.Dar cu timpul am inteles ca X nu are aceleasi gusturi cu Y,si in nici un caz ca ale mele.Asa ca acum am inceput din nou sa ma inscriu.Mai mult o fac de distractie.Am invatat sa nu ma mai supar pentru orice fleac,caci nu merita
Si stiu cum este cu arta,cel putin ceea ce practic eu in viata de zi cu zi.Desi sunt o adolescenta,de mica mi-a placut sa pictez.Numai ca,de vreo cativa ani nici macar profesoara de desen nu se mai intereseaza de ce am desenatlucrat ca in trecut,deoarece o fata de la o clasa paralela lucreaza mai mult ca mine.Nu pot spune ca si eu desenez si cand dorm,dar am lucrarile mele,destul de*zic eu* bune.Dar nici nu sunt bagate in seama.Inainte,normal,eram jignita,ma simteam prost.Dar am inteles ca gusturile nu se discuta,si am sa continui sa lucrez,facand ceea ce imi place,desi nu voi fi apreciata la fel ca inainte.
La fel si cu concursurile.Daca te-ai inscris la un concurs,risti sa si pierzi nu numai sa castigi.
Foarte adevărat ce ai scris, George! Am sesizat şi eu mesajele din shoutbox şi mi s-au părut cam...exagerate.
Şi eu am participat la acel concurs cu gândul de a câştiga, căci era un concurs :] însă nu m-am supărat din cauza faptului că nu am fost pe lista câştigătorilor, ba chiar dimpotrivă! M-am bucurat pentru cei care au câştigat şi de asemenea am considerat participarea la concurs o încercare pentru mine.
Concursurile de creaţie sunt cele mai grele şi, aşa cum ai spus şi tu, este foarte greu să faci un clasament într-un astfel de concurs. Arta are atât de multe forme şi înţelesuri însă acestea nu sunt mereu pe placul nostru. Ori ne place, ori nu, vorba ta ;].
Sunt foarte multe persoane în blogosferă care se implică sufleteşte prea mult în a câştiga o carte. Oricui îi place să câştige ceva, trebuie să recunoaştem! Însă nu trebuie să ne demoralizăm din cauza pierderii unor astfel de concursuri. Există lucruri mult mai importante pe care ar trebui să le avem în vedere.
@dreambookslovers: Foarte bine faci! Să continui să faci ceea ce îţi place! Am avut şi eu o mică experienţă cu o profesoară de desen care m-a numit "amatoare" cu toate că eram printre puţinele persoane care chiar aveau talent :]. Lucrează pentru tine şi în timp vei vedea şi progrese! O spun din proprie experienţă!
N-am spus că lumea a devenit rea. Mai degrabă aș crede că nu mai sunt eu atât de rea pe cât îmi plăcea să fiu. N-am nici idealismul adolescenților, căci sunt conștientă în ce lume trăiesc dar tot apreciez foarte mult oamenii care-și respectă cuvântul, mai ales că e atât de ușor dacă ai grijă la exprimare. În general n-am pretenții de la alții să facă ceva ce eu nu pot, nici nu m-a deranjat că n-am câștigat.
Dacă nu mai particip la concursuri un timp, e pentru că nu-mi plac conflictele și sigur mă voi trezi iar cu replici și scandaluri de la personajele care au probleme în privința participanților la concursuri
Dupa cum scrii, nu cred ca vei deveni "bestia" la care visezi. Referitor la "cuvantul dat", tarziu, dar mi-a picat si mie fisa si am inteles ce ti s-a intamplat. Ce pot sa-ti spun? Asa cum am zis si in text, nu o sa fie nici prima si nici ultima oara cand oamenii o "sa-ti traga clapa". Depinde doar de tine sa eviti acest lucru sau sa poti sa treci mai usor peste momente ca acestea. :)
Eu sunt de acord cu ce ai zis. Adica, pana la urma, cand citesti regulile, te gandesti ca exista sanse sa pierzi. Nu pot fi decat 3 castigatori, iar cand vezi si cati au participat, ar trebui sa te gandesti ca poti sau nu sa castigi. Este riscul tau, iar daca pierzi, macar accepta.
Pana la urma, cel care premiaza are dreptul sa aleaga ce doreste el, pentru ca oricum gusturile nu se discuta.
foarte bine punctat tot ce ai subliniat in articol.
intr-un fel noi avem nevoie de oameni care "sa ne traga clapa", educatia de acasa si scoala nu ne pregatesc pentru tot, iar parintii nu au inventat inca un bol de sticla iar danone a scos doar actimelul pentru... protectia sistemului imunitar.
situatiile urate/ rele au menirea [in cazurile oamenilor care cugeta spre schimbare] sa ne faca un pic mai puternici si sa stim, pe viitor, sa actionam la timp cu lucrul, cu fapta si cuvantul.
totul este spre folosul nostru, important e sa stim cum sa ne "folosim" de ce se intampla.
p.s. m-au bucurat mult cele 2 motive.
Post a Comment