Parerea mea: Rot & Ruin de Jonathan Maberry

Parerea mea:

A venit, în sfârşit, şi rândul meu să vă spun câte ceva despre o carte cu şi despre zombie, aşa ca să nu credeți cumva că citesc doar poveşti cu zâne.

Sometimes the most terrible monsters are human.

În primul rând, pentru a lămuri lucrurile de la început, o puteți citi liniştiți cu toții. Cartea este trecută la categoria „Young Adult” astfel încât Jonathan Maberry a păstrat o linie de mijloc; nu există scene „dure” vizual ci doar, poate, sufleteşte.

În al doilea rând, nu avem de a face cu prima linie a frontului. Lupta disperată a supraviețuirii a fost dată de ceva timp şi cei care au reuşit să rămână în viață sunt deja organizați în mici orăşele a căror siguranță este suficient de bună împotriva „zoms”. Dar nu ei sunt problema principală acum. În lipsa posibilității extinderii controlului „legii” în afara enclavelor umane, în teritoriul devenit al nimănui, există unele pericole mult mai mari decât bieții zoms: oamenii.

Rot &Ruins este o carte despre natura umană, despre modul în care ne comportăm (vorbesc aici ca specie şi nu cu trimiteri personale) atunci când avem siguranța că nu vom fi traşi la răspundere, şi din acest punct de vedere romanul este o exploatare a peşterii lui Platon (dacă vă amintiți). Ceea ce suntem este determinat de alegerile pe care le facem.

În Rot & Ruin personajele trebuie să se împace cu trecutul, să accepte prezentul şi să se pregătească pentru viitor. Dacă există unul. Este vorba despre maturizare, despre găsirea rostului în lume, despre speranță. Şi dacă am ajuns la personaje trebuie să vă spun că pe cele pozitive le veți îndrăgi şi compătimi. Cu toții au proprii demoni şi remuşcări de împăcat, cu toții trebuie să se adapteze şi să facă tot ceea ce pot pentru a merge mai departe. Deseori câştigul luptei cu zombie este de fapt o pierdere. În cadrul personajelor pozitive îi pot integra şi pe zoms. V-ați fi aşteptat la asta? Cele negative vă vor da fiori şi veți fi revoltați de acțiunile acestora, chiar dacă ați fost învățați până acum că zombies sunt cei răi. Toate personajele sunt variate, bine conturate şi fiecare are propria istorie. Indiferent dacă sunt principale sau secundare îşi îndeplinesc cu prisosință scopul.

Fiind spuse cele de mai sus să nu credeți că este o carte plictisitoare sau apatică. Nicidecum! Există acțiune care te ține cu sufletul la gură, există riscuri asumate şi/sau înfruntate! Există pierderi şi morți nevinovate. Primejdia zoms este acolo şi pândeşte în umbră, dar nu este una iminentă. Zombie creează ambientul şi uneori arma sau evenimentul neprevăzut ce scapă de sub control. Mă gândeam la un moment dat că este ca un western apocaliptic, în care spaima pieilor roşii este înlocuită cu cea a zombie-lor. Romanul are tot ceea ce îi trebuie pentru a fi unul deosebit de bun.

Trebuie neapărat să-l citiți chiar dacă ați depăşit vârsta pentru a vă încadra la „Young Adult”.

„That’s stupid, though,” Benny insisted. „It’s cowardly.”

„Welcome to the real world, kiddo.”

            Volumul 2                                                                Volumul 3