Recenzie Blood Safari (Safari Insangerat) de Deon Meyer

Vreți și o poveste polițistă? M-am gândit să vă prezint una un pic mai diferită, mai exotică. Blood Safari (Safari însângerat) de Deon Meyer. Meyer este un scriitor de succes, fiind considerat ca cel mai bun autor de crime-thriller din Africa de Sud. Cărțile sale sunt scrise în afrikaans, una dintre cele 11 limbi oficiale recunoscute în țara sa.

Blood Safari este un thriller în care acțiunea ne poartă pe tărâmuri sud africane. Iar dacă spunem Africa de Sud, totul ne duce cu gândul la un amestec foarte greu de descâlcit. O țară cu multe culturi, populații, limbi, o țară ce a fost răvășită de apartheid, ce se chinuie pe calea reconcilierii, cu probleme de ecologie (dar oare unde nu sunt?) şi în care găsirea indentității individuale și naționale mai are încă mulți pași de făcut.

Cam așa se prezintă coordonatele povestirii, iar personajul central al romanului este Lemmer, un bodyguard profesionist, dar nu tipul de huidumă ineptă, ci un tip atletic ce-și cunoaște meseria. Un bărbat dur, taciturn și care, ca toți băieții duri, are un secret ce nu vrea să fie aflat. El este angajat de Emma le Roux, o femeie de afaceri, după ce a fost atacată de indivizi necunoscuți. Împreună pleacă în căutarea fratelui Emmei, ce a fost declarat mort cu 20 de ani în urmă, dar care se pare că este destul de vioi pentru un mort și găsirea lui ar putea dezlega misterul asaltului. Ei merg pe urmele unui individ ce pare a fi fratele pierdut, însă ițele afacerii încep să se încurce tot mai mult. Lemmer, conform principiilor sale profesionale, nu vrea să facă pe detectivul particular, dar se trezește implicat într-o poveste foarte urât mirositoare. O poveste ce implică nebuni ecologiști, braconieri, probleme sociale și rasiale, și colac peste pupăză, un incident cu implicații în politica externă și industria de armament. Răspunsurile sunt puține, întrebările se înmulțesc, indivizi tot mai dubioși apar și sunt deranjați de căutările lor. Fratele se pare că a călcat în străchini rău de tot, soluția ticăloșilor fiind una simplă: să-i asasineze. Deodată toate greutățile investigației devin niște fleacuri pe lângă lupta pentru supraviețuire. Și cum necazurile vin întotdeauna la pachet, trecutul îl ajunge din urmă și pe Lemmer. Dar se pare că au stârnit pe cine nu trebuia sau nu se așteptau să reacționeze în acest mod, pentru că eroul nostru e pus pe fapte mari, căci cine nu ar face așa când la mijloc e o femeie?

 

Meyer e un bun cunoscător al tarelor societății sud-africane, al relațiilor dintre grupurile rasiale și al conflictelor dintre acestea. Ritmul cărții este antrenant, povestirea curge fluent, fără descrieri inutile sau alte cauze ce ar dăuna narațiunii. Tempo-ul cărții este bine ținut în frâu de către autor, iar crescendo-ul acțiunii este optim repartizat de-a lungul romanului. 

Merită să citiți cartea chiar și din perspectiva de a vă lărgi cunoștințele despre o țară aflată din punctul nostru de vedere european la capătul lumii.

Lectură plăcută!